Certurile cu proștii sunt ca un meci de box cu un sac de cartofi: oricât de tare ai lovi, tot tu te dor mâinile! E ca și cum ai încerca să-ți extermini un coș de adolescență dându-ți pumni în față. În final, îți dai seama că nu doar că nu ai rezolvat nimic, dar ai și obținut o față roșie și dureri de cap. E ca și când ai încerca să strângi în mână o balon de apă, sperând să-i arăți cine-i șeful. Sigur, poți reuși să scapi de țânțar, dar ce folos dacă tu ești cel care pleacă bătut?
Atunci când te angajezi într-o ceartă cu cineva care nu are capacitatea de a înțelege argumentele raționale, îți irosești timpul și energia. Într-o astfel de dispută, chiar dacă reușești să-ți impui punctul de vedere, consecințele negative asupra ta pot fi mai mari decât satisfacția câștigului. Este important să discernem când o discuție poate duce la un rezultat constructiv și când este mai înțelept să ne retragem pentru a ne conserva resursele emoționale și mentale. Să te cerți cu cineva care nu înțelege logica este similar cu a-ți da palme singur în încercarea de a omorî un țânțar: poți atinge scopul, dar cu un cost personal considerabil.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu