Deci, suntem cu toții pe o scenă mare numită "Viață", unde unii dintre noi nu au nici măcar scenariul în mână. Așa-i că-i fantastic? E ca și cum ai merge la cumpărături fără listă și te-ai întoarce acasă cu o grămadă de lucruri de care nu ai nevoie: un șarpe de jucărie, o periuță de dinți pentru câini (deși n-ai câine) și, desigur, un cactus din plastic. În timp ce te întrebi ce naiba să faci cu toate astea, vecinul tău, cel care se plânge că nu are timp de nimic, descoperă că poate jongla cu șase portocale în timp ce merge pe monociclu. Doamne, ce spectacol!
În vastul ocean al vieții, cei mai mulți oameni navighează fără busolă, adesea plutind în derivă, fără să știe în ce port doresc să ajungă. Sunt precum niște pescari ce aruncă plasa la întâmplare, sperând să prindă ceva, orice, doar pentru a se simți ocupați și productivi. Între timp, alții sunt ca niște comori îngropate în nisipul propriei neștiințe, neconștienți de bogățiile și potențialul care zac în ei. Când aceștia descoperă că pot traversa munți și valuri, se eliberează din capcana autolimitării și își croiesc propriul destin. Fiecare dintre noi trebuie să învețe nu doar să-și cunoască adevăratele dorințe, dar și să descopere ce comori ascunse poartă în adâncul sufletului său.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu